Parohia Zlătunoaia este alcătuită din satul Zlătunoaia. Asupra originii numelui și a datei înființării satului nu posedăm informații precise. Se spune numai că prin locurile acestea erau numai păduri și la început satul era alcătuit din trei părți români și o parte ruși. Parohia se mărginește la nord-est cu satul Stroiești, la sud cu satul Bâznoasa și la rest cu satul Sulița. Din punct de vedere administrativ face parte din comuna Lunca.
Biserica parohială cu hramul „Sf. Voievozi Mihail și Gavriil” își are ființa începând cu anul 1887, dată când au început pregătirile pentru construcție, iar în anul 1893 a fost terminată. Până la această dată a existat o bisericuță veche unde astăzi este cimitirul cu hramul ”Sf. Voievozi”. Data construcției acestei biserici nu se știe. În anul 1887 s-a format un comitet compus din preotul paroh din preotul paroh, Manole Chiriac, cântărețul Ioan Chiriac și alți gospodari de frunte în vederea colectării fondurilor necesare construcției bisericii.
La apelul lansat pentru strângerea fondurilor au răspuns mai întâi localnicii. Principele Dumitru Mihail Sturza, proprietarul moșiei Stroiești a contribuit și el la construcția bisericii.
În anul 1893, biserica s-a finalizat și a fost sfințită de protopopul de Botoșani din acea vreme P.C. Lăzărescu.
Biserica se află în partea de miază-noapte a satului unde este cimitirul.
Biserica este zidită din cărămidă pe temelie de piatră și acoperită cu tablă. Planul general al bisericii este în formă de navă și poate fi înglobat în tipul bisericilor moldovenești. Intrarea în biserică se face prin partea de miază-zi, prima încăpere fiind pridvorul în formă pătrată. Tavanul pridvorului este orizontal și are dimensiunile de 4,10 x 3,40 m. Naosul este lung de 9,55 m și lat de 7,50 m; este luminat de patru ferestre. Plafonul naosului este în formă de boltă. Altarul mai înalt cu o treaptă este despărțit de naos prin catapeteasmă și are formă cicloidă (5,60 x 5,10 m) și este luminat de o fereastră. Acoperișul în formă de șarpantă este acoperit cu tablă. Biserica a fost consolidată și repictată între anii 1994 – 1997 în tehnica frescă de către pictorul Gheorghe Dănilă.
Biserica nu posedă obiecte de valoare.
Preoții slujitori ai acestei parohii au fost: Gheorghe Hulubei, Dumitru Zlătuneanu, Dumitru Ciureanu, Dumitru Voroneanu, Vasile Răuțu, Emanuil Chiriac, Dumitru Enășescu, Vasile Ionescu, Dumitru Cornilă, Gheorghe Chiforiuc și în prezent Valeriu Luca.
